Ma doare sa vad ca totul este adevarat...si nu doar un vis al meu...un cosmar...
Privesc oripilata stirile si nu inteleg. De ce a ales sa moara?
Sunt intrigata de motivatiile ei...daca acestea mai sunt de judecat sau nu...DE CE??? ... era o femeie care avea lumea la picioare. De ce a ales sa se desparta de cei dragi...tocmai de ziua ei?cat de cruda sa fi fost imaginatia cu ea???incat sa poata avea atat de multa tarie?
Eu, care de mica am crescut fara parinti, nu pot sa inteleg, de ce a ales sa moara cand avea un copil de doi ani de crescut?de ce nu si-a pus intrebarile ce si le pun mamele...gandindu-se la copilul lor???
Ma doare sa o judec...
Multitudinea de clipe frumoase din viata ei...cariera...copilul...nu au fost suficiente pentru a merge mai departe?O Madalina...cat ma doare sa vad ca ai cazut...si nu te mai poti ridica.
Ramai cu bine fata draga...ramai in sufletul meu si a multora ca mine...
Dumnezeu sa o ia la el... :(
RăspundețiȘtergereÎnger păzitor
RăspundețiȘtergereei, Mădălinei
În ochii cu pleoape grele
absorbind căldura soarelui,
orele treceau.
Dădeau o lumină caldă
într-o letargie completă.
Se lăsa purtat de reverie
după o tăcere îndelungată
cu sufletul vrăjit
numai de el ştiut,
în gând mereu
să urmărească defilarea
îngerului păzitor.
Îşi trecu mâna cu mângâiere
ce se desfăşura după el.
Îl făcea să simtă că viaţa are sens.
Se simţea cuprins,
insuflat cu viaţă,
tremura ca frunzele-n vânt,
se topea... în ultimul popas
când surâsul reapare
fără de sfârşit într-o zi
cu simţământ omenesc
însoţind taina răsfăţului trecător
încetinind pasul
cu o loialitate încăpăţânată.
Mângâia emoţionat,
se mişca-n armonie,
deborda de viaţă...
Liniştit şi nemişcat,
avea impresia
că întreaga încordare este acolo,
rezistenţa de care se simţea în stare.
Nu era în el niciun gând
să se vadă din nou afară
cu pasul mărunt.
Un mare strigăt de...