Pe voi ce va face fericiti?

Viata... e facuta din lucruri mici si, cu toate acestea... ne dorim o multime de artificii... fara macar sa ne intrebam dacă explozia lor ne face fericiti sau nu. In fiecare zi... ne bucuram sau ne intristam in functie de mici gesturi ale altora, de mici schimbari, de mici realizari. Important nu este... sa ne facem planuri mari si sa ne hranim cu  iluzii care, amplificandu-se, sa ne poate aduce deziluzii insuportabile...ci sa identificam exact acele lucruri, care ne fac cu adevarat fericiti...pentru a le putea gasi si a ne putea bucura zilnic de ele. Caci... cel mai mare pericol in calea fericirii este depresia cauzata de falsa impresie ca bucuria suprema ar sta in ceva inaccesibil, imposibil de realizat pentru noi. Din pacare... de multe ori am construit aceste false impresii...lasand sa iasa la iveala latura sensibila...latura prin care pot fi manipulata usor.Ce ma face cu adevarat fericta?Zambetul copiilor...rasaritul soarelui...un buna dimineata spus de colegi zambind...un bine ati venit ...in magazinul meu preferat?Un telefon primit...si asteptat...cu nerabdare?Cata importanta au acestea in viata voastra?Sunt eu prea boema...???si nu vad esentialul vietii?Pot sa aflu de la voi ce este important pt voi?ce va face feritite si fericiti?

Astept sa rasara soarele...

Va rasari soarele maine...sunt sigura.Va rasari nu doar pe strada mea ci si in sufletul meu.Voi scrie despre ce imi doresc sa simt...sa schimb...sa visez. Voi plange mult si bine...multa vreme,asa cum am facut-o in ultimul an de dupa divortul meu.Nu voi plange pentru ca sunt singura...voi plange daca nu voi schimba ceva. In cei 17 ani de casnicie...am aflat ce inseamna sa fii sotie, mama dar nu si femeie.Nu mi-am imaginat ca pot accepta sa fiu atinsa de un alt barbat.Mi-a provocat repulsie gandul.Eram educata dupa profilul fetelor scolite in manastiri vazute de mine doar in filme. Mi-am pierdut mama de mica...aveam 15 ani.Era Septembrie 89 cand totul s-a prabusit in viata mea.La scurt timp mi-am pierdut tatal... Am ramas singura cu bunicul...eram dintr-o data singura...imi era teama.Atunci am decis sa pun aplicare invataturile mamei mele ...care stiind ca va muri m-a educat cum am spus mai sus. Am pus limita in relatiile cu ceilalti...M-am izolat.Eram o tanara adorata...frumoasa...careia i-a fost teama ca isi pierde virginitatea inainte de casatorie.Mi-am spus ca nu mi se va intampla decat cu voia mea.Iar eu nu vroiam asta, vroiam sa-i pastrez memoria educatiei primita de la mama...exact asa cum si-o dorea ea.Pura pana la casatorie. Si s-a intamplat...M-am casatorit cu primul iubit...care s-a dovedit a fi calaul evolutiei mele. Mai gandesc si astazi la fel?NU...Si asta imi da aripi...imi da sperante ca voi trai asa cum simt...ca imi vor fi intelese trairile ... ca cineva se va mula perfect mie. VA RASARI SOARELE PE STRADA MEA...

Ploua in 19 Iunie 2010.

...da...ploua... Ploua cand a trebuit sa-l vad. Ploua torential.Imbracasem o rochita de vara, alba.M-am gandit...este prea mult?Ma bucuram ca ploua pt ca in acest fel m-am acoperit,mi-am tras in fuga(aproape pe negandite) un sacou la fel de alb si am iesit.Portile s-au deschis, masina a intrat.Nu il vazusem niciodata...fusesem abordata de EL din neant...in urma cu 10luni.Vorbeam serile pana tarziu...A reusit sa-mi schimbe programul...sa ma faca sa-mi doresc sa-l ascult. Si l-am ascultat...Din acel moment am stiut ca trebuie sa construiesc un ZID. Eu o femeie cu un copil...divortata...el un COPIL caruia viata i-a oferit TOT. Auzisem ca te poti indragosti doar ascultand pe cineva...dar nu am crezut ca mi se poate intampla mie.Construind zidul nu am lasat sa se vada nimic.NIMIC ...prin care sa se vada ca ma indragostesc.Dar mi-a trecut...constienta fiind de situatia mea actuala.Si totusi in urma cu o luna...el mi-a declarat ca se indragostise de mine.A facut primul pas.Ne-am dat o ora(60minute) in care sa ne spunem trairile..sentimentele.Da...se indragostise de un zid prin care si-ar fi dorit sa creeze fisuri prin care sa poata strabate.I-am marturisit ca acelasi lucru mi s-a intamplat...ca ma indragostisem incetul cu incetul dar ca ...statutul meu mi-a infranat evolutia in atitudinea mea. Si...l-am vazut. ...19 Iunie a fost o zi in care mi-am spus ca trebuie sa il vad.Probabil ca toata viata as fi regretat daca nu mi-as fi dat aceasta sansa...si am facut-o. L-am admirat...am povestit cateva ore bune... el insistand sa darame zidul.Am vorbit despre orice...mai putin despre mine.Nici acum nu stie despre viata mea...despre trecutul meu.Si nu va sti...pentru ca nu il voi mai revedea...si asta pt ca aluatul din care sunt facuta, ma face sa ma analizez drastic.Sa cred ca din paharul problemelor mele...nu pot lasa pe altcineva sa bea... Imi va fi dor de el.

Stiu cine esti !

Daca stiu cum gandesti stiu cine esti. Viata si caracterul tau sunt modelate de gandirea ta. Gandurile placute formeaza oameni placuti,cele vesele, vieti senine.

Ceea ce esti, ceea ce faci, ceea ce ai, dar mai ales atitudinea pe care o adopti sunt stalpii pe care pot sustine o viata fericita

O viata reusita incepe cu ce esti... O viata reusita presupune sa iti placa ceea ce faci... O viata reusita presupune sa ai ce iti doresti, dar mai ales, sa te poti bucura de ceea ce ai... O parte principala din viata noastra este dictata de evenimente asupra carora noi nu avem control, iar o mica parte din felul in care reactionam la acestea. Ceea ce esti, ceea ce faci, ceea ce ai, dar mai ales atitudinea pe care o adopti sunt stalpii pe care pot sustine o viata fericita. Cu cat stalpii sunt mai solizi, cu atat mai bine! Intr-adevar, o viata reusita depinde cel mai mult de atitudinea pe care o adoptam. Sa invatam din greselile trecutului, sa ne incarcam cu energie retraind momentele placute trecute. Sa traim cu pasiune, cu intesitate prezentul. Sa fim de fata in singurul moment in care suntem cu adevarat vii: ACUM. Sa asteptam cu incredere ziua de maine. Sa avem credinta ca tot ce se va intampla, in final se va termina in favoarea noastra. Sa fim pregatiti pentru a face fata incercarilor la care vom fi supusi. Pe zi ce trece tot mai multe produse si servicii ne trag cu ochiul. Indiferent ca esti mai sarac sau mai bogat, un lucru ramane mereu valabil: niciodata nu o sa poti avea tot ce iti poti dori. Prin urmare trebuie sa incepi prin a sti exact ce iti doresti mai mult, ce conteaza pentru tine, ce contribuie la a te face fericit. Apoi trebuie sa intelegi ca tot ceea ce ai in posesie nu este decat unul din instrumentele prin care te poti bucura de viata. Dar nu e singurul. Nu e rau sa iti doresti sa iti faci viata mai comoda, mai placuta apeland la produse sau servicii existente pe piata, dar nu uita ca adevarata fericire vine din interior. Sunt multi oameni care au putine dar erau mult mai fericiti decat altii care aveau de nu stiu cate ori mai multe decat ei.Fie ca o faci pentru a-ti castiga cele necesare traiului, fie ca o faci pentru a-ti umple timpul liber, totul devine mai usor si mai placut daca poti contribui si cu putin entuziasm, putina pasiune, putin suflet. Cand aceste “condimente” sunt prezente se pot intampla adevarate minuni. Stim ca e greu, ca pentru a supravietui nu poti face doar ceea ce iti place plus ca timpul liber pare sa fie tot mai mult acaparat de cel dedicat muncii, dar nu dispera. Exista solutii. Nu ceea ce faci conteaza atat de mult cat pentru ce faci ceea ce faci. Atentie insa, nu alerga dupa scurtaturi care presupun sa faci compromisuri prea mari. Pe termen lung acestea se intorc intotdeauna impotriva ta. Pastreaza-ti integritatea! Cu totii ne dorim sa ne simtim bine in propria piele, sa fim apreciati, sa fim iubiti; sa stim ca avem un loc al nostru in aceasta lume, ca nu facem degeaba umbra pamantului. Rezultatele depind extrem de mult de felul nostru de a fi. Daca suntem increzatori in fortele noastre, daca ne cunoastem valorile dupa care vrem sa ne cosntruim viata, daca stim sa fim de folos celor din jur, daca avem curajul sa ne stabilim cat mai clar ce vise dorim sa ni le transformam in realitate si sa trecem de la vorbe la fapte, suntem pe calea cea buna. Urmeaza ceea ce ti-ai propus si vei avea o viata asa cum ti-o doresti.

02.06.2010

Prea des subestimăm Puterea unei atingeri, A unui zâmbet, A unui cuvânt bun, A unei urechi ce ascultă, A unui compliment onest, Sau a celui mai mic act de bunătate. Toate acestea au potenţialul de a transforma viaţa... Leo Buscaglia

NEVOIA DE STABILITATE

Teama de iubire e o alta cursa a lumii in care traim. ... nu vi se pare frapant ca desi unii ne temem de ea, o cautam pana la epuizare? Asta este partea trista. ...dar ca sa stim ...fiecare dintre noi ce ne dorim...trebuie sa evoluam. Daca inca mai vrei să experimentezi, sa cauti, atunci e pacat sa te angrenezi într-o relatie in care celalalt are altfel de asteptari. Asa ca...fiecare dintre noi trebuie sa stim ceea ce ne dorim si sa nu ne mintim singuri facand astefel un rau voit..noua si celor din jurul nostru. Stabilitatea e ceva bun si de dorit, dacă partenerul e cel potrivit. Un cuplu reusit este acela care ramane VIU in timp, adica se transforma, se adapteaza, isi intretine iubirea si atractia, nu cel care cade în banal si monotonie de indata ce au semnat actele. Pare greu?...nu pentru ca atunci cand simti ca cel de langa tine este "alesul", toate astea vin simplu si firesc, ca si cum ai respira. Sufletele pereche au calitatea de-a depasi erorile vietii...tentatiile si greul. Poate si pentru faptul ca le este imposibil sa traiască departe unul de celalalt. Nimic nu e pierdut, daca nu ne-am pierdut speranta...daca luptam pentru visele noastre...acela de a ne dobandi pe drept STABILITATEA...